Nu întotdeauna trotuarele sunt generoase ca cele de pe marginea bulevardului Nufărului. Când este loc destul, atunci şoferii folosesc acest traseu paralel pentru a se deplasa dintru-un loc în altul, făcând slalom printre pietonii revoltaţi care se trag înapoi temându-şi plasele, copiii şi chiar viaţa. Găseşti puţin şoferi dispuşi să aştepte după pietoni şi destui tupeişti care mai şi claxonează să te mişti mai repede din faţa lui.

Opţiunile de parcare ilegală sunt numeroase. Din moment ce nimeni nu mai caută să respecte legea, practic orice idee este o opţiune viabilă: pe colţul intersecţiilor desconsiderând cei 25 de metri interzişi staţionărilor, călare pe toată lungimea trotuarului, în dreptul altor maşini parcate regulamentar (cu avariile aprinse!) etc.

Presupunând că şoferii au motive să recurgă la aceste soluţii extreme, să încercăm să le găsim. Intai ca numarul masinilor in orasele Romaniei a crescut exploziv, iar administratorii oraselor pur si simplu nu mai fac fata problemei. Este cea mai rezonabila scuza pe care am gasit-o. Problema ca Oradea nu se compara cu Bucurestiul in privinta numarul de masini, acolo unde s-a si facut un studiu care a aratat ca problema spatiilor de parcare este una reala. Inca nu am auzit de un asemenea studiu in Oradea. Spatii de parcare constat ca inca mai exista si se pot amenaja nu ne neaparat in dauna spaţiului verde, cum se face din iniţiativă particulară. Primăria a desfiinţat garajele improvizate, o adevărată cicatrice pe faţa oraşului, dar nu a adus nimic în loc. Cred că în colaborare cu asociaţiile de proprietari ar fi trebuit să identifice un număr suficient de spaţii de parcare pentru fiecare bloc în parte şi să-l marcheze ca atare, chiar să-l dea în administrare blocului respectiv.

Problema este că şoferii noştri doresc să vină cu maşina până în faţa uşii blocului, aşa cum veneau pe vremuri cu calul în faţa restaurantului. Aceasta nu pentru că ar avea vreun handicap fizic ci doar pentru că aşa vor ei. Convenienţa este cel puternic argument pentru parcările ilegale. Are omul de rezolvat ceva într-un loc, acolo îşi lasă maşina. Nu mai încolo. Oricum nu intenţionează să stea mult. Mentalitatea aceasta, că lumea ar gravita în jurul unor indivizi, este păguboasă pe termen lung nu numai pentru individ ci pentru întreaga societate. De fapt cine altul decât primarul a permis deschiderea a tot felul de magazine de doi bani (ca pentru săracii României), reprezentanţe ale unor instituţii ce oferă servicii populaţiei în locaţii care nu sunt şi nici nu pot fi deservite de o parcare normală cu cel puţin 10 spaţii de parcare? Unde este responsabilitatea necesară pentru binele comun, când s-a permis deschiderea unui magazin care nu are rampă de aprovizionare decât direct din staţia de tramvai cum e cazul magazinului NovaEuro de la Bisericuţă? „Noua Europă” este, de fapt, doar o mutilare a ceea ce înseamnă standard european.

Până una-alta mai trebuie să treacă multă apă pe Criş până când vom vedea înţelepciune în aceste decizii administrative. Deocamdată banul intră în bugetul primăriei de la toţi aceşti proprietari de maşini şi magazine. Cei mai mari perdanţi ai acestei înţelegeri tacite între primărie şi (ceva mai) înstăriţii cetăţeni sunt cetăţenii de rând, pietonii, în egală măsură plătitori de taxă ca şi ceilalţi. Deocamdată, cetăţeni de rangul doi. Vom reveni cu imaginile relevante.